Pentru un moment am simtit ca lumea imi partine, ca fericirea se invarte in jurul meu, eram axa fericirii..SI TARE BINE ERA..
Aceeasi privire, aceeasi strangere si zambet..Nimic nu era schimbat, sau poate eram eu mai diferita ..Percepeam altfel lucrurile si asta nu face decat sa ma ajute sa ma bucur de fiecare clipa petrecuta acolo..Dar fericirea vine si pleaca..te ridica pana la noi si dupa te lasa sa cazi, insa nu te ajuta sa ajungi jos cu bine..iar lovitura e mai dureroasa decat mii de cutite infipte in inima ..Groapa ramas in urma caderii incerc s-o inund cu toate amintirile, ermetizate bineinteles , sa nu se piarda nici o firitura din ele..ptr ca ajung sa ma hranesc cu ele..iar daca pierd putin putin din acele firmituri riscam sa ramane flamanzi ..
Fericirea mereu isi croieste locu in noi dar se lupta cu multe sa ajunga sa ne atinga cu adevarat..sa simtim ca ea exista ..
Cum ii spuneam unei persoane dragi..” pasarele ciripesc, soarele rasare in fiecare dimineata iar viata isi urmeaza cursul”..sa ne bucuram si noi de ce primim….Fericirea face parte din noi, desi uneori nu o simtim la adevarata ei valoare..
S-a terminat..
aprilie 15, 2007 de Zâmbilici
