O vara si atatea lucruri..
Vara , nu a fost nici pe departe anotimpul caldurilor..caldurilor interioare..Am pierdut si de data asta..nimic nou, ceva obisnuit..
Am ragasit o mare rece, cu valuri mari si necrutatoare..dar dincolo de invelis am regasit o inima impietrita..Nu mai avea acelasi contur perfect, nu mai era ridicata in slavi si nici “idolizata”..de mine..Era doar acolo, acolo si departe, langa altceva..Exterior rece, interior de gheata..dureros, ca un pumnal cu 2 taisuri..
Dincolo de cutia care adaposteste inima unui copil, un copil uneori naiv, inocent, prea bun, exista si inima..Inima aia, poate mica, dar sfaramata de cuvinte aruncate, nici de ura, nici in iubire, aruncate de indiferenta..Indiferenta statornica dar totusi ascunsa ..
Marea si-a cerut tributul, iar de data asta a luat, nu a mai dat..insa, cerul sau cineva sus, a vrut sa revarse ce marea a luat..Am pierdut putin si am castigat enorm…Am castigat respectul care il pierdeam mereu cand ajungeam acolo, am castigat incredere, puterea iar mai presus de astea, am castigat inocenta de care aveam nevoie sa pot respira…
Vei ramane, mereu, unde ai fost, unde ai castigat..unde te-am asezat..
